Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiații, iar legătura ei cu medicina a început în jurul descoperirilor lui Marie Curie și ale soțului ei, Pierre. Din munca lor au apărut radioterapia, tratamentul unor tumori cu radiații, și o înțelegere mai bună a riscurilor expunerii la radiații, două lucruri care merg împreună.
Povestea este una a curajului științific, dar și a prețului plătit pentru lipsa de informații: primii cercetători au lucrat fără protecție. Textul este educativ și istoric, nu un ghid de tratament. Dacă ți s-a recomandat radioterapie sau un examen imagistic cu radiații, întreabă echipa medicală despre indicații și beneficii. Pentru o privire de ansamblu asupra descoperirilor medicale, vezi Istoria medicinei: marile descoperiri care au schimbat totul.
Cum a început cercetarea radioactivității?
Cercetarea radioactivității a început după ce Henri Becquerel a observat că sărurile de uraniu înnegresc plăcile fotografice chiar în întuneric. Marie Curie a ales fenomenul ca temă de doctorat și a măsurat radiațiile emise de diverse minerale. A constatat că unele minereuri de uraniu sunt mai radioactive decât ar trebui, ceea ce sugera prezența altor elemente necunoscute.
Cu ajutorul lui Pierre Curie, a izolat două elemente noi: poloniul, numit după Polonia natală a lui Marie, și radiul. Termenul „radioactivitate” a fost introdus de ea. A fost o muncă de ani, făcută într-un atelier modest, prin prelucrarea unor cantități mari de minereu pentru a obține urme de element.
Atenție: în acea perioadă, pericolul radiațiilor nu era înțeles. Substanțele radioactive nu se manipulează în afara unor laboratoare autorizate și nu au ce căuta în obiecte de uz casnic.
Cum a ajuns radiul în medicină?
Radiul a ajuns în medicină după ce s-a observat că radiațiile pot distruge țesuturi, inclusiv celule bolnave. S-au încercat tratamente pentru tumori ale pielii și ale altor organe, cu tuburi sau ace conținând radiu plasate lângă tumoră sau în ea. Tehnica a fost numită curieterapie, iar varianta modernă se numește brahiterapie.
Radiația distruge celulele care se înmulțesc rapid, cum sunt cele canceroase, dar afectează și țesuturile sănătoase din apropiere. De aceea, controlul dozei și al zonei tratate este decisiv. Primii medici au învățat prin experiență, uneori cu efecte secundare serioase, iar tehnica s-a rafinat de-a lungul deceniilor.
Ce a făcut Marie Curie în timpul războiului?
Marie Curie a organizat unități mobile de radiografie, montate pe vehicule, care mergeau lângă front. Chirurgii puteau localiza astfel gloanțele și schijele și evaluau fracturile fără a deschide rana inutil. Unitățile au fost numite în glumă „micile Curie”. Ea a pregătit tehnicieni și a condus ea însăși o parte din lucrări. Contextul tehnic al razelor X, începute cu Röntgen, este în Descoperirea razelor X: Röntgen și nașterea imagisticii.
Îngrijirea răniților de pe front amintește și de Ambroise Paré și chirurgia militară: o schimbare de metodă: de fiecare dată, războiul a accelerat tehnicile care au schimbat apoi medicina civilă.

Cum funcționează radioterapia modernă?
Radioterapia modernă folosește radiații controlate pentru a distruge celule tumorale, sub planificare atentă a unei echipe formate din medic oncolog radioterapeut, fizician medical și tehnicieni. Aparatele numite acceleratoare liniare produc fascicule de radiații direcționate precis, iar imaginile de tip tomografie sau rezonanță ajută la stabilirea zonei de tratat.
| Tip de radioterapie | Cum se aplică | Ideea principală |
|---|---|---|
| Externă | Un aparat trimite fascicule din exteriorul corpului | Doza se concentrează pe tumoră din mai multe direcții |
| Brahiterapie | O sursă radioactivă este plasată în apropierea tumorii sau în ea | Doza mare local, mai mică în țesuturile din jur |
| Radioterapie sistemică | O substanță radioactivă este administrată în organism | Anumite țesuturi preiau selectiv substanța |
Alegerea metodei depinde de tipul de tumoră, de localizare și de starea pacientului. Se face în echipă și se explică pacientului, inclusiv beneficiile și efectele secundare. Aceste tehnici sunt de obicei combinate cu chirurgie sau cu tratamente medicamentoase, în planuri individualizate. Imagistica de planificare se leagă de evoluția prezentată în Istoria rezonanței magnetice: cum a apărut imagistica fără radiații.
Cât de sigure sunt radiațiile folosite în medicină?
Radiațiile folosite în medicină se dozează pe baza principiului că beneficiul trebuie să depășească riscul. Pentru examenele imagistice, expunerea se păstrează cât mai mică, cu protecție acolo unde e nevoie. Dacă ești gravidă sau suspectezi o sarcină, spune medicului înainte de orice investigație cu radiații. Rezultatele sunt cântărite de medic în funcție de situația ta.
Care a fost prețul pentru pionieri?
Prețul a fost sănătatea lor: Marie Curie a murit în urma unei boli a sângelui, probabil legată de expunerea îndelungată la radiații, iar caietele ei de laborator rămân radioactive și astăzi, păstrate în condiții speciale. Mulți alți cercetători și muncitori au avut probleme de sănătate din cauza lipsei protecției.
Lecția a dus la reguli de protecție radiologică: limitarea timpului de expunere, distanța față de sursă, ecranarea și monitorizarea dozelor primite de personalul medical. Aceste reguli există în fiecare serviciu de radiologie și radioterapie.
Cum se conectează povestea cu alte capitole din medicină?
Povestea arată că progresul medical vine adesea din cercetare de bază, fără scop medical imediat, așa cum s-a întâmplat cu microscopul sau cu microbiologia, tratate în Microscopul în medicină: de la Leeuwenhoek la Virchow. Arată și importanța evaluării riscurilor și a verificării riguroase, care a dus mai târziu la fazele studiilor clinice, explicate în Fazele studiilor clinice: ce se verifică în fiecare etapă.
Întrebări frecvente
Ce a descoperit Marie Curie?
A descoperit, împreună cu Pierre Curie, elementele poloniu și radiu și a introdus termenul „radioactivitate”. A fost distinsă cu două premii Nobel, în fizică și în chimie.
Ce este radioterapia?
Este un tratament care folosește radiații pentru a distruge celulele tumorale. Se planifică individual, de o echipă formată din medic, fizician medical și tehnicieni.
Ce este brahiterapia?
Este o formă de radioterapie în care sursa de radiații se plasează în apropierea tumorii sau în interiorul ei. Doza mare rămâne concentrată local.
Au fost periculoase experimentele Curie?
Da. Cercetătorii nu cunoșteau efectele radiațiilor și au lucrat fără protecție. Experiența a stat la baza regulilor moderne de protecție radiologică.
Pot fi sigure examenele cu radiații?
De regulă da, dacă sunt prescrise pentru motive medicale clare și se aplică principiile de protecție. Spune medicului dacă ești gravidă sau ai făcut de curând alte investigații cu radiații.

