Endoscopia este o procedură în care medicul privește direct în interiorul unui organ cu ajutorul unui endoscop, un tub subțire cu o sursă de lumină și o cameră la capăt. Imaginea apare pe un monitor, iar medicul poate vedea mucoasa esofagului, a stomacului, a colonului sau a bronhiilor, ceea ce nu se vede bine pe radiografii. Pe lângă observare, instrumentul permite prelevarea unor mici fragmente de țesut și efectuarea unor gesturi terapeutice.
Articolul explică ce înseamnă tehnic un endoscop, ce tipuri de examinare există, cum te pregătești și ce riscuri apar. Informațiile sunt educative și nu înlocuiesc discuția cu medicul gastroenterolog sau cu specialistul care îți recomandă procedura.
Ce este un endoscop și cum este construit?
Endoscopul modern este un tub flexibil, cu diametru de ordinul unui deget, care conține mai multe canale. Prin unul trece lumina, prin altul semnalul video, iar un al treilea canal servește la insuflarea de aer sau apă, la aspirație și la trecerea instrumentelor. Vârful se poate îndoi în mai multe direcții, comandat de rotițe de la capătul rămas în mâna medicului.
La primele aparate, imaginea mergea prin fibre optice, adică prin fascicule subțiri de sticlă care conduc lumina. Astăzi, un mic senzor video aflat chiar în vârf trimite imaginea digitală, mult mai clară. Alături de endoscoapele flexibile există și cele rigide, folosite în intervenții minim invazive, unde sunt introduse prin mici incizii.
Ce se poate face în timpul examinării
Pe lângă privire, medicul poate:
- recolta o biopsie, adică un fragment minuscul de mucoasă trimis la anatomie patologică;
- îndepărta polipi sau alte mici formațiuni;
- opri o sângerare prin clipsuri, căldură sau injecții;
- dilata o porțiune îngustată sau extrage un corp străin.
Ce tipuri de endoscopie există?
Tipul de endoscopie se numește după organul examinat, iar fiecare are un traseu și o pregătire proprii. Termenii pot părea tehnici, dar logica este simplă.
| Procedură | Ce examinează | Calea de acces |
|---|---|---|
| Gastroscopie (endoscopie digestivă superioară) | Esofag, stomac, duoden | Gura |
| Colonoscopie | Intestinul gros | Anusul |
| Bronhoscopie | Căile respiratorii | Nasul sau gura |
| Cistoscopie | Vezica urinară | Uretra |
| Artroscopie | Articulația | Mică incizie |
| Capsulă endoscopică | Intestinul subțire | Înghițită, cu camera în capsulă |
Capsula endoscopică merită o mențiune: este o pastilă cu cameră minusculă, pe care o înghiți, iar ea fotografiază tubul digestiv în timp ce înaintează. Ajută mai ales la intestinul subțire, greu de atins altfel, dar nu poate lua biopsii și nu poate trata.
Cum te pregătești pentru endoscopie?
Pregătirea diferă după organ, dar ideea comună este ca organul să fie gol și curat, ca medicul să vadă mucoasa. Pentru gastroscopie, de regulă nu mănânci câteva ore. Pentru colonoscopie, dieta se schimbă cu o zi-două înainte și se bea o soluție de curățare a colonului, etapă adesea cea mai dificilă pentru pacienți.
Câteva reguli practice:
- Spune medicului ce medicamente iei, mai ales anticoagulante, aspirină sau tratament pentru diabet, pentru că unele se ajustează înainte.
- Anunță orice alergie sau boală de inimă ori de plămâni, fiindcă sedarea se adaptează.
- Asigură-te că ai un însoțitor, dacă ți se administrează sedare; în ziua respectivă nu conduci.
- Respectă întocmai schema de curățare, pentru că o pregătire slabă poate ascunde o formațiune.
Sfat: Citește instrucțiunile primite cu câteva zile înainte, nu în seara examinării. Multe repetări ale colonoscopiei se datorează unei pregătiri făcute în grabă.
Cum decurge procedura și ce simți?
Procedura se face adesea cu sedare ușoară sau cu anestezie locală, în funcție de organ și de preferințe. Pentru gastroscopie poți primi un spray anestezic în gât și o piesă între dinți. Pentru colonoscopie, sedarea este frecventă și pacientul își amintește puțin din examinare.
Medicul avansează cu endoscopul, insuflă aer sau dioxid de carbon ca să desfacă pereții organului și inspectează mucoasa pe tot traseul. Poți simți balonare sau crampe trecătoare. Durata este de obicei între cinci și patruzeci de minute, plus timpul de trezire și observare.
Ce riscuri are endoscopia?
Endoscopia este considerată sigură, dar nu este lipsită de riscuri. Cele mai importante sunt sângerarea, mai ales după recoltarea unei biopsii sau după îndepărtarea unui polip, perforația peretelui organului, extrem de rară, și reacțiile la sedare. Riscul crește la persoanele vârstnice, cu boli asociate sau cu tratament anticoagulant.
După procedură, anunță de urgență medicul dacă apar dureri puternice, febră, vărsături cu sânge sau scaune negre ori cu sânge în cantitate mare. Aparatele se curăță și se dezinfectează după fiecare pacient, după protocoale stricte, iar principiile din spatele acestor reguli sunt legate de ideile despre teoria germenilor și antisepsie.
Endoscopia și restul tehnologiei medicale
Endoscopia face legătura între diagnostic și tratament: același instrument poate vedea, recolta și trata. Din ea s-au dezvoltat chirurgia laparoscopică și apoi chirurgia asistată de robot, descrisă în articolul despre chirurgia robotică. În plus, sistemele de recunoaștere a imaginii încep să ajute la evidențierea polipilor, subiect abordat și în articolul despre inteligența artificială în medicină, dar rolul lor rămâne unul de asistent al medicului.
Dacă vrei imaginea de ansamblu, ghidul tehnologiei medicale moderne așază endoscopia lângă celelalte metode de investigare.
Întrebări frecvente
Doare endoscopia?
De obicei nu doare, mai ales sub sedare, dar poți simți presiune, balonare sau crampe. Disconfortul este în general trecător și depinde de organul examinat.
Pot mânca după endoscopie?
Depinde de procedură și de anestezia folosită. După o gastroscopie cu spray în gât se așteaptă până trece amorțeala, iar medicul îți spune când poți bea și mânca.
Ce înseamnă că s-a luat o biopsie?
Înseamnă că medicul a recoltat un fragment mic de țesut, pe care un medic anatomo-patolog îl examinează la microscop. Recoltarea este de obicei nedureroasă, iar rezultatul vine peste câteva zile.
Este endoscopia același lucru cu colonoscopia?
Colonoscopia este un tip de endoscopie, adică examinarea intestinului gros. Termenul „endoscopie” acoperă mai multe proceduri, după organul examinat.
Când se poate face capsula endoscopică în loc de endoscopie clasică?
Capsula se alege în special când medicul vrea să vadă intestinul subțire, dar nu poate lua biopsii. Alegerea o face specialistul, în funcție de simptome și de investigațiile anterioare.
